Nãscut la l septembrie 1847, în satul Iliseşti, corn. Ciprian Porumbescu, jud. Suceava - mort în 11 aprilie 1907, la Suceava.
Începe şcoala primarã în sat, o continuã în Suceava. Studii gimnaziale face mai multe clase în acelaşi oraş si în douã din Transilvania, în anul şcolar 1869/'70 este elev în clasa a VII-a a Gimnaziului românesc gr.-catolic din Nãsãud, având diriginte pe prof. Maxim Pop care preda clasei limba românã, iar la celelalte materii are profesori pe dr. loan M.Lazãr, Octavian Bariţiu, Leon Pavelea, Florian Motoc, Teodor Dumbravã, Andrei Mazanec, losef Hanosek13. De pe aceste meleaguri culege folclor despre grãnicerii nãsãudeni în Revoluţia din 1848-49.
Clasa a VIH-a o urmeazã la Gimnaziul românesc gr.-catolic din Beius, şi depune examenul de maturitate în vara din 1871. Pentru studii superioare merge la Teologia românã ortodoxã din Cernãuţi. Terminã în 1875, se cãsãtoreşte si a fost numit preot în Poiana Stampei din Bucovina, ajunge dupã 2 ani la Voloca(1877), iar de aici la şiret între 1878 si 1883, unde este preot şi profesor; prilejuri inedite de viaţã pentru pasionatul culegãtor de folclor. Se stabileşte apoi în oraşul Suceava si este profesor de religie şi de ştiinţele naturale la gimnaziu, deja afirmat om de culturã la acea vreme.
Cãci el debutase publicistic în 1866 la revista "Familia" din Pesta, pe când era elev; şi colabora la altele; iar când era la Nãsãud tipãreşte întâia carte: Poezii populare din Bucovina. Balade române culese si corese, Botoşani, Tip. Adrian 1869; mai târziu altele între care Tradiţiuni populare române, Sibiu, 1878. Citadin fiind, întreţine strânse legãturi cu publicaţii si cu mari nume de folclorişti: B.P. Haşdeu, V. Alecsandri, P. Ispirescu, I. Pop Reteganul ş.a. Valorificã în presã din folclorul adunat de pe vaste teritorii româneşti, cât şi prin mulţi colaboratori din sate cu care era în corespondenţã şi îi vizita: preoţi, învãţãtori, ţãrani, studenţi, elevi, împreuã cu T.V. Stefanelli înfiinţeazã "Revista politicã" şi-i asigurã tipãrirea între 1886-1891.
La apariţia "Revistei ilustrate" de pe meleagurile bistriţene devine un statornic colaborator. Din zestrea spiritualã adunatã de pe când era şcolar la Nãsãud tipãreşte Poezii poporale despre Avram lancu, Suceava, 1900. în editura autorului. Sporeşte lista lucrãrilor cu Tradiţii poporane române din Bucovina, 1897; Sãrbãtorile la români. Studiu etnografic, voi. 1-3, din 1898-1901 ş.a. Circa 20 de titluri sunt tipãrite dintr-o vastã acumulare şi redactare, inclusiv scrieri originale, poezii, rãmase manuscrise.
Colaborarea la presa din spaţiul spiritualitãţii româneşti constituie în sine un travaliu de cãrturar. A atras din tinereţe atenţia si preţuirea opiniei specialiştilor şi cititorilor, şi a îndreptãţit foruri instituţionalizate sã-i confirme meritele la vârsta de 34 de ani.
În ziua de 26 martie 1881 plenul sub presedenţia lui Ion Ghica şi secretar Al.Odobescu, conform procesului-verbal nr.15 cu aceastã datã, în "şedinţã secretã" îl alege cu "majoritate regulamentarã" MEMBRU al Academiei Române